Cine vrea să-şi strice maşina neapărat, trebuie să treacă prin Zalău! Aşa ar trebui să sune o reclamă pentru atragerea amatorilor de senzaţii tari şi de nervi de oriunde. Pentru că, la Zalău, cei care şofează o pot confirma, arterele rutiere din toate zonele municipiului oferă surprize deosebit de neplăcute pentru conducătorii auto. Surprize care se sfârşesc în atelierele de reparaţii auto. Pentru aceste bucurii, zălăuanul este nevoit să scoată bani din buzunar, extrem de nemulţumit dacă punem în balanţă faptul că el are unele aşteptări din moment ce şi-a achitat datoriile – impozitele şi taxele faţă de administraţia locală.
Infrastructura, sub nivelul aşteptărilor
Cu toate că Zalăul este reşedinţă de judeţ, din cauza străzilor prăfuite, a trotuarelor deteriorate, a bordurilor chioare, a nenumăratelor gropi din carosabil, arată mai jalnic decât o aşezare din capătul judeţului, de unde se agaţă harta-n cui. O urbe cu atâtea mii de locuitori se pare că nu are suficienţi bani pentru a reface asfaltul şi de a moderniza infrastructura. Nu se emit neapărat pretenţii de a avea drumuri la cele mai înalte standarde europene, dar măcar să-i mulţumească pe cei mai puţini pretenţioşi. Ceea ce nu se întâmplă. Specifice pentru carosabilul din mirificul oraş capitală de judeţ sunt nenumăratele gropi pe care le sesizezi în ultimul moment, goluri umplute cu pietre mari şi ascuţite, dese crăpături, dar şi porţiuni din diverse tipuri de asfalt, aşternute în grosimi diferite.
Mergi puţin, hop într-o groapă
Iată şi câteva locuri (şi nu numai acestea) care stau mărturie a calităţii infrastructurii rutiere din oraş: strada Cloşca (în apropierea catedralei Adormirea Maicii Domnului groapă lângă trecerea de pietoni şi lângă banda avertizoare); sensul giratoriu de la Scala nefinalizat de anul trecut; borduri deteriorate la sensul giratoriu de la blocul Dalia strada Tudor Vladimirescu; strada Fabricii (ca pe arătură, gropi ce nu pot fi ocolite); lângă pensiunea Ramona (gropi şi asfalt distrus); pe pasarela de la Gară spre Crişeni (nu doar o groapă adâncă, dar şi mizerie, hârtii, sticle de plastic, buruieni care invadează trotuarul); în faţa Gării; în zona Vidalis (pe ambele sensuri); în dreptul firmei Euroconserve; din nou pe pasaj în dreptul fostei Fabrici de Lapte; în zona industrială; de la Mol la IAIFO; dar şi lângă rondoul de flori de peste drum de Autogară, ori la intersecţia de la Casa Armatei (străzile Maxim Gorki şi Simion Bărnuţiu) etc.
Pe unde circulă domnii?
Edilii susţin, şi noi îi credem, că e nevoie de răbdare şi înţelegere ştiind că urbea de la poalele Meseşului a fost teatrul operaţiunilor de canalizare. Dar acum ele s-au terminat. Admitem că se fac eforturi pentru acoperirea porţiunilor săpate şi nu ne facem că nu vedem sectoarele de drum peticite după lucrările celor de la OMS sau după urgia iernii. Deranjant este că au apărut gropi şi acolo unde nu s-a lucrat şi unde se înregistrează trafic ridicat, dar nimeni nu mai intervine. Nu ştim pe unde şi cu ce vehicule circulă autorităţile de la Zalău încât nu văd că participanţii la trafic au probleme din cauza drumurilor. Oare chiar nu e cine să le vadă? Oare chiar nu deranjează pe nimeni şi chiar pot spune edilii cu mâna pe inimă că în urbea gospodărită de ei se poate circula fără probleme?
Unde-i diferenţa?
Dacă unora le-ar fi trecut prin gând că municipalitatea circulă mai mult pe alte drumuri, din alte ţări, trebuie să le spunem că se înşală. Nici plecările de-acasă ale edililor, nici cheltuielile pentru deplasările în străinătate nu se ridică la sume astronomice care să motiveze lipsa de fonduri pentru infrastructură. Pentru că aşa cum reiese din datele furnizate de Manuela Ghiuruţan, purtătorul de cuvânt al Primăriei Zalău, anul acesta doar două persoane din instituţie s-au dus în lume. Este vorba de primarul Radu Căpîlnaşiu, care s-a aflat în perioada 16–20 aprilie în Italia, la invitaţia unui investitor italian pentru a vizita instalaţii de producere a energiei electrice şi, bineînţeles, de administratorul public Radu Nistorescu, care s-a aflat în intervalul 14-17 martie la Bruxelles pentru lansarea proiectului „Testing the Reference Framework for Sustainable Cities”. Prima excursie a costat bugetul local 490,60 euro, iar cea de-a doua 2.780,06 lei şi 87,50 euro. Adică, în total, 5.169 de lei. Problema e că, deşi au văzut cum este la alţii, nu au apucat să ia notiţe…
Şi totuşi, mai sunt speranţe
Apreciem că până cel târziu în 20 iunie vor fi finalizate în totalitate refacerile în urma lucrărilor de reabilitare şi extindere a reţelei de canalizare. Imediat după această dată vor începe lucrările de reparaţii pe str. Tudor Vladimirescu, pe porţiunea Inspectoratul Judeţean de Poliţie – Autogară, în cadrul cărora va fi refăcut în întregime covorul asfaltic, inclusiv lucrări în sensul giratoriu. În paralel cu aceste lucrări de refaceri, se lucrează cu o echipă la reparaţii în diferite zone, între care Gară – Cartier Porolissum. În privinţa costurilor, menţionez că ne încadrăm în bugetul alocat pentru reparaţii, 3,8 milioane de lei (prin SC Citadin). Garanţia pentru lucrările efectuate este de un an, a afirmat Radu Nistorescu, administrator public al municipiului Zalău.